Ce este criptografia?

Criptografia este studiul și aplicarea mesageriei securizate. Prin utilizarea criptografiei, tranzacțiile cu monedă digitală pot fi pseudonime, sigure și „neîncrezătoare”, fără a fi nevoie de o bancă sau de un alt intermediar.

Numele „monedă” provine din rădăcina greacă a cuvântului „secret”. Acesta este un termen foarte larg care cuprinde multe forme de bani digitali. Criptografia, ca studiu și practică a transmiterii de mesaje sau de date sigure, criptate, între două sau mai multe părți, este ceea ce reprezintă criptomoneda. Criptografia este procesul de scriere sau citire a mesajelor secrete.

Criptografia este o tehnică esențială pentru protejarea informațiilor, permițând ca acestea să fie trimise și primite în siguranță doar de către destinatarul vizat. Prin criptarea mesajelor, ne asigurăm că numai cei care trebuie să le citească pot accesa și descifra conținutul lor. Destinatarul decriptează apoi mesajul, permițându-i să vizualizeze conținutul acestuia.

Criptografia este o parte esențială a vieții noastre digitale, de la e-mailurile pe care le scriem până la trimiterea de date pe Google. Cu tranzacțiile cu criptomonede activate prin procese criptografice, nu este nevoie de organizații terțe sau de implicarea guvernului – în plus, toate informațiile dvs. financiare rămân sigure și private! Fiecare transmisie pe care o faceți este criptată și decriptată automat, fără a fi nevoie de niciun efort suplimentar; oferindu-vă liniște sufletească de fiecare dată când folosiți o formă de plată online.

Matematica complexă din spatele criptomonedelor a dus la crearea în 2009 a Bitcoin de către un personaj enigmatic cunoscut sub numele de Satoshi Nakamoto. Printr-o lucrare bazată pe criptografie publicată online, această monedă revoluționară a fost declarată oficial lumii.

Problema dublei cheltuieli a reprezentat cea mai dificilă provocare pentru Satoshi Nakamoto, deoarece Bitcoin nu este altceva decât un conglomerat de coduri. Cum ne putem asigura că cineva nu cheltuiește mai multe versiuni ale banilor săi? Pentru a rezolva această problemă, Nakamoto a folosit criptarea cu chei publice și private; un proces de criptare apreciat și uzual astăzi.

Utilizarea criptării cu chei publice și private, așa cum se vede în Bitcoin (precum și în Ethereum și alte criptomonede), permite străinilor să efectueze tranzacții sigure fără a fi nevoie de un „intermediar de încredere”, cum ar fi o bancă sau PayPal, la mijloc.

Toți utilizatorii au o cheie privată (în esență, o parolă foarte puternică) din care rețeaua Bitcoin generează o cheie publică legată de aceasta. Sunteți liber să vă împărtășiți cheia publică cu oricine; de fapt, aceasta este tot ceea ce este necesar pentru a vă trimite bitcoini. Pentru a debloca aceste fonduri ascunse, trebuie să aveți o cheie privată.

Popularitatea Bitcoin este alimentată de rețeaua sa peer-to-peer și de tehnicile criptografice sofisticate, care autentifică tranzacțiile.

Prin utilizarea unei operații cu șiruri de date numită „hashing”, cheia publică este generată din cheia privată. Hashing-ul este foarte greu de inversat, astfel încât nimeni nu poate accesa cheia privată cunoscând doar cheia publică.

Bitcoin este al tău atâta timp cât ai cheia ta privată, deoarece cheile tale publică și privată sunt legate între ele.

Lipsa unui intermediar are mai multe efecte. Unul dintre acestea este că tranzacțiile Bitcoin sunt ireversibile (deoarece nu există o companie de carduri de credit pe care să o contactezi în cazul în care faci o gafă). Dar aceasta nu este o deficiență, ci mai degrabă un avantaj: tranzacțiile permanente sunt esențiale pentru a rezolva problema dublei cheltuieli.

Restul soluției este bitcoin-blockchain, care este un registru descentralizat masiv (gândiți-vă la bilanțurile bancare) care documentează fiecare tranzacție și care este verificat și actualizat în mod constant de toate mașinile din rețea.

În criptografie, datele sunt securizate și securizate cu ajutorul unor tehnici matematice sofisticate de codificare și decodificare.

Aceasta ascunde informațiile prin utilizarea unor tehnici precum micropunctele, fuziunea cuvintelor sau acoperirea imaginilor pentru a le face să pară invizibile pentru cei care nu sunt antrenați în această artă. Cu ajutorul criptografiei, mesajele ascunse pot fi comunicate în siguranță, fără teama de a fi interceptate!

În lumea actuală, în care computerele sunt cele care conduc spectacolul, criptografia este în general legată de codificarea textului simplu în text criptat (ceea ce se numește criptare) și apoi inversarea acestui proces (cunoscut sub numele de decriptare). Cei care practică această tehnică sunt cunoscuți sub numele de criptografi.

În cele ce urmează sunt prezentate cele patru funcții principale ale criptografiei moderne:

• Confidențialitate. Cunoașterea nu poate fi înțeleasă de cei care nu au fost destinați să o primească.
• Integritate. Informațiile nu pot fi modificate în tranzit sau stocate fără a fi detectate.
• Irevocabilitatea. Autorul/emițătorul informației nu poate nega ulterior intențiile sale de a o crea sau de a o transmite.
• Autentificare. Expeditorul și destinatarul pot verifica identitatea celuilalt și originea/receptorul informațiilor.

Criptomonedele oferă o experiență de sistem sigură prin îndeplinirea condițiilor esențiale de securitate. Criptosistemele sunt frecvent considerate ca fiind exclusiv proceduri matematice și programe de calculator; cu toate acestea, ele includ, de asemenea, reglementări comportamentale umane, cum ar fi stabilirea unor parole dificile, închiderea sistemelor inutile și refuzul de a dezvălui metode secrete unor persoane străine.

Cripto-sistemele oferă un nivel esențial de protecție pentru datele trimise prin rețele, asigurând că comunicațiile dintre dispozitive rămân sigure. Prin implementarea unor tactici criptografice avansate, cum ar fi criptarea și autentificarea, acestea protejează în mod eficient informațiile confidențiale împotriva entităților răuvoitoare care încearcă să obțină acces sau să provoace daune. În plus, criptosistemele servesc drept instrument esențial pentru a garanta validitatea mesajelor în tranzit – verificând că numai utilizatorii legitimi le pot vizualiza!

O suită de coduri, protocoale și programe informatice complexe, concepute pentru sistemele de operare (OS) și pentru sistemele informatice în rețea, realizează o serie de procese pentru a garanta securitatea informațiilor. La bază se află algoritmi care criptează mesajele, le autentifică, apoi transmit chei în seturi.

• Generarea de perechi de chei publice și private este esențială pentru criptarea și decriptarea sigură a datelor.
• Semnarea și autentificarea digitală a mesajelor
• schimbul de chei.

Un cifru bloc, cunoscut și sub numele de algoritm de criptare cu lungime fixă, poate fi utilizat pentru a proteja datele de către creator/emitent prin criptare și decriptate de către destinatar cu ajutorul unei chei secrete stabilite în mod exclusiv. Standardul de criptare avansată („Advanced Encryption Standard” – AES) este un exemplu de criptografie cu cheie simetrică.

Standardul de criptare avansată (criptare AES) este un standard federal de procesare a informațiilor (FIPS 197) aprobat de NIST pentru protejarea datelor sensibile. Standardul este autorizat de guvernul Statelor Unite și este utilizat pe scară largă în sectorul comercial.

În iunie 2003, guvernul SUA și-a dat acordul pentru utilizarea AES pentru datele sensibile. Acest protocol recunoscut la nivel mondial, disponibil gratuit, este implementat în proiecte hardware și software. Criptarea AES este noul standard pentru criptarea datelor, înlocuind DES și DES3. Pentru a preveni atacurile prin forță brută și alte probleme de securitate, acesta utilizează chei mai lungi – 128, 192 sau 256 de biți.

Această figură compară criptarea simetrică și cea asimetrică.

Spre deosebire de criptografia simetrică, care necesită doar o singură cheie, criptografia asimetrică utilizează două chei distincte pentru a cripta și decripta datele.

Din punctul de vedere al criptării cu cheie publică, un expeditor trebuie să genereze două chei: o cheie privată, care trebuie să rămână confidențială și care este cunoscută doar de proprietar, cu excepția cazului în care acesta decide altfel, și o cheie publică, utilizată pentru criptarea mesajelor. Această pereche trebuie menținută în permanență, deoarece una nu poate funcționa fără cealaltă.

• RSA este utilizat pe scară largă pe internet.
• Algoritmul de semnătură digitală cu curbă eliptică (ECDSA), utilizat de Bitcoins.
• Conform standardelor de securitate NIST și FIPS 186-4, Algoritmul semnăturii digitale (DSA) este un standard federal esențial de procesare a informațiilor pentru autentificarea semnăturii digitale. Bitcoin acceptă DSA împreună cu alți doi algoritmi.

Funcțiile de hașurare sunt algoritmi matematici puternici care transformă o intrare dată într-o ieșire de dimensiune fixă. Prin acest proces, integritatea datelor este asigurată în criptografie. SHA-1 (Secure Hash Algorithm 1) este una dintre cele mai utilizate funcții hash în prezent.

Chiar dacă criptografia poate securiza comunicațiile, atacatorii încă mai au modalități de a o ocoli și de a pătrunde în computerele care gestionează criptarea. Implementările deficitare, cum ar fi utilizarea cheilor implicite, le facilitează și mai mult acest lucru. Pe de altă parte, securitatea criptografică sporește protecția împotriva actorilor rău intenționați care încearcă să acceseze mesaje sau date criptate.

În anticiparea erei calculului cuantic, NIST a inițiat o cerere de lucrări de la matematicieni și oameni de știință pentru a dezvolta noi standarde de criptografie cu cheie publică. Acest lucru s-a datorat îngrijorării tot mai mari cu privire la abilitățile impresionante de calcul ale computerelor cuantice, care ar putea compromite tehnicile de criptare existente. Din 2016, NIST a lucrat cu devotament la aceste noi modele criptografice pentru a se pregăti pentru această viitoare descoperire.

În comparație cu computerele tradiționale, calculul cuantic se bazează pe qubiți – care pot reprezenta simultan atât 0, cât și 1. Astfel, permițându-i să efectueze două operații în același timp. Deși NIST anticipează că un calculator cuantic la scară largă nu va fi construit în următorul deceniu, tehnologia actuală necesită standardizarea algoritmilor acceptați în mod obișnuit pentru criptografia cu cheie publică, care sunt imuni la orice atac posibil din partea unui calculator cuantic.

Pe măsură ce internetul este utilizat din ce în ce mai mult în scopuri profesionale și personale, criptografia a devenit un atu neprețuit în protejarea datelor sensibile din punct de vedere al securității împotriva accesării de către utilizatori neautorizați.

Cu o combinație de cod, cheie și calcule pentru a bloca informațiile în siguranță în fișiere criptate, această metodă se dovedește a fi mult mai bună decât oricare alta atunci când vine vorba de păstrarea în siguranță a înregistrărilor dvs. confidențiale. În lumea digitală de astăzi, criptarea joacă un rol esențial în protejarea datelor dvs. sensibile de ochii prădătorilor!

Telefoanele erau ascultate tot timpul – autoritățile nu aveau nevoie de un mandat, puteau asculta pe oricine doreau. Cu toate acestea, cu ajutorul criptografiei, această grijă a dispărut, deoarece orice mesaj pe care îl trimiteți poate fi decodificat doar de către destinatarul vizat. Acest lucru este valabil pentru orice, de la mesaje personale la informații bancare confidențiale.